Tulburarea de stres posttraumatic – Manifestări și intervenții

Când vorbim despre tulburarea posttraumatică este important, în primul rând, să definim ce înseamnă traumă. Există mai multe definiții ale acestui termen, fiind unul sensibil si greu de definit în esență. Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale “DSM V”, în tulburarea de stres posttraumatic reprezintă traumă ”un eveniment negativ, major, cu un impact semnificativ și amenințător asupra noastră.” Din această categorie pot face parte evenimente precum: abuzuri, accidente majore, dezastre naturale, războaie, ș.a.

Este important să facem distincția între stres și traumă – orice traumă este stresantă, dar nu orice eveniment stresant este traumă.

Tulburarea de stres posttraumatic se dezvoltă ca și urmare a confruntării psihicului nostru cu evenimente traumatice. Trebuie menționat că nu toată lumea va dezvolta acest tip de răspuns și nici nu este necesar ca evenimentul să i se întâmple persoanei în cauză, uneori este suficient ca aceasta să fie doar martoră la eveniment.

 În general, este firesc ca oamenii să aibă anumite reacții atunci când se confruntă cu astfel de evenimente (este de menționat aici reacția de tip ”Luptă sau fugi”/”Fight or flight” a organismului ca și răspuns la frică), însă efectele de obicei se ameliorează în timp, însă atunci când aceste efecte se mențin și chiar devin cronice, putem discuta despre tulburarea de stres posttraumatic (PTSD). Când ne referim la traume majore, în care persoana a suferit mai multe abuzuri repetate pe o perioadă mai îndelungată de timp, putem vorbi despre sindromul de stres posttraumatic complex (C-PTSD).

În ceea ce privește manifestările, principalul simptom al PTSD este reprezentat de așa-numitele ”flashback-uri” sau amintiri intruzive legate de evenimentul traumatic care tot reapar în minte și/sau coșmaruri recurente cu același conținut legat de traumă.

De asemenea, poate să apară hipervigilența, adică persoana devine foarte atentă la mediu, hipersensibilitatea la diverși stimuli care reactivează amintirile traumei și evitarea acestora, senzația de retrăire a evenimentului. Pot să apară și senzații fizice specifice anxietății cum ar fi bătăi crescute ale inimii, greață, transpirații, amețeli, furnicături, ș.a.m.d. Simptomele pentru C-PTSD sunt similar, însă mai severe.

Există mai multe opțiuni de tratament pentru această tulburare. În funcție de complexitatea și severitatea simptomelor, se poate recomanda un tratament medicamentos, terapie sau o combinație între cele două.

În ceea ce privește medicația, în general se recomandă medicamente din clasa antidepresivelor și/sau din clasa anxioliticelor. Este foarte important ca tratamentul medicamentos să fie luat la recomandarea unui medic psihiatru și conform indicațiilor acestuia.

Psihoterapia poate să fie de mai multe tipuri, studiile arătând că, în cazul tulburării de stres posttraumatic, cele mai eficiente sunt: terapia prin expunere, care presupune expunerea într-un mod sigur și controlat a persoanei la stimulii  în mod curent asociați cu trauma pentru a rupe această asociere (întrucât evitarea lor menține cercul vicios al anxietății); terapia cognitiv-comportamentală care ajută persoana să-și schimbe perspectiva din care privește lucrurile care i s-au întâmplat, reușind astfel să le gestioneze mai ușor; terapia EMDR, un tip de terapie special conceput pentru persoanele care s-au confruntat cu evenimente traumatice și care presupune tot o desensibilizare a acestora față de stimulii stresori.

Indiferent de metoda de tratament aleasă, cel mai important lucru de știut este că a suferi de o tulburare mintală nu ne face mai slabi sau mai puțin buni decât cei din jurul nostru, oricine se poate confrunta cu astfel de situații la un moment dat în viață și mereu există soluții și lucruri pe care le putem face pentru a ne reveni și a ne simți mai bine. Psihologia pozitivă ne vorbește chiar de fenomenul numit”post-traumatic growth” sau ”creștere post-traumatică”, reprezentând schimbările pozitive care pot avea loc în personalitatea noastră în urma evenimentelor traumatice.

Mara Romonți

Psihoterapeut

Referințe:

https://www.trauma-dissociation.ro/index.php/ro/acasa/2-uncategorised/3-ce-este-trauma

https://www.nimh.nih.gov/health/topics/post-traumatic-stress-disorder-ptsd

https://www.apa.org/monitor/2016/11/growth-trauma

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.).

Planuri de tratament și intervenții pentru anxietate și depresie, Autor: Robert L. Leahy, Stephen J.F. Holland și Lata K. McGinn

Scroll to Top