Logopedie aplicată pentru copiii cu autism – idei pentru acasă

Copiii reacţionează prima dată la zgomote, nu la vorbire.

Un joc interesant ar fi “Ce se aude?”, acest joc poate fi realizat cu ajutorul instrumentelor muzicale, al jucăriilor sau imaginilor cu animale sălbatice şi domestice, mijloace de transport, etc. şi al sunetelor ambientale.

Regulă: Se repetă de mai multe ori denumirea obiectului şi sunetul produs de acesta. Copiii trebuie să asculte cum face fiecare obiect, să ȋl exploreze, apoi se ȋntorc cu spatele, ascultă şi identifică obiectul care a făcut acel zgomot.

Sfat: la ȋnceputul dezvoltării auditive, zgomotele vor deveni mai clare când vor fi verbalizate: “Ding- dong – cine e la uşă?” Copiii ajung să imite spontan aceste sunete. Important este să nu acoperiţi zgomotul cu vorbirea şi să vorbiţi numai după ce a fost auzit zgomotul.

„De unde vine sunetul?”

Veţi avea nevoie de o jucărie care produce un zgomot (de preferinţă jucăriile pentru bebeluşi, care atunci când le strângi emit un sunet). Un copil va sta cu spatele ȋn timp ce numărăm până la 10, iar alt copil va lua jucăria şi se va ascunde. Se arată spre ureche şi se spune “ascultă” copilului care a numărat, fiind lăsat să caute locul de unde vine sunetul.

„Caută şi ghiceşte”

Curiozitatea poate fi un bun stimul pentru ȋnvăţare şi un moment potrivit pentru dezvoltarea unor situaţii conversaţionale intense. “Unde s-a ascuns Laura?”, “Poate e ȋn spatele fotoliului?” “Hai să vedem!”, etc.

Calendarele care oferă orientare

Copiii care ȋnţeleg mai greu vorbirea din viaţa de zi cu zi sunt deseori surprinşi sau iritaţi dacă intervine ceva neaşteptat. Un plan al zilei cu fotografii oferă copiilor orientare. De asemenea calendarele ajută la ȋnţelegerea conceptelor de timp azi, ieri, mâine, luni, etc. Ȋn felul acesta copiii pot să ȋnţeleagă şi trecerea timpului. A mai trecut o zi, tăiem cu un X chenarul specific zilei. La calendare, pentru a-l ajuta pe copil să poată sesiza că o zi este diferită de cealaltă, e de preferat să se introducă ȋn fiecare zi câte o activitate specifică – luni ascultăm o poveste, marţi ascultăm din nou povestea şi desenăm ce ne-a plăcut cel mai mult, etc. Acest gen de activități îl ajută pe copil să se structureze și să asocieze mai ușor ziua cu activitatea.

Jocuri ce implică mişcarea

Printre copiii hipoacuzici, putem găsi copii mai activi cu care nu putem colabora mereu eficient. Un joc amuzant care stimulează atenţia, memoria şi coordonarea mişcărilor îl reprezintă “Jocul elefantului”. Copiii formează un cerc, iar un copil se aşează ȋn mijloc. Copilul din mijloc arată spre un alt copil care ȋşi aşează mâinile asemănător unei trompe ȋn faţa nasului, iar copii din stânga şi din dreapta aduc mâna ȋn dreptul urechii lui. Copilul din mijloc ȋşi alege din nou alt copil care trebuie să facă ceea ce au făcut ceilalţi. Se elimină din joc copiii care nu reacţionează la indicii.

O altă sugestie de joc care implică mişcarea este “Jocul cu lanterna”. Mai ales copiii de vârstă mică sunt fascinaţi de lumină, iar acest lucru poate duce la crearea unui dialog ȋn care sunt utilizate prepoziţiile “pe”, “sub”, ȋn spatele”, ȋn faţa”, “ȋntre”. Folosind lumina de la lanternă, copiii trebuie să fie atenţi şi să o captureze.

Cântece, versuri şi jocuri cu degeţelele

Muzica, versurile şi jocurile ritmice sunt valoroase pentru dezvoltarea vocabularului şi a comunicării, ele fiind componente orientate spre dezvoltarea atenţiei şi memoriei auditive. Pentru ca acestea să fie ȋnsuşite, e necesar un număr mai mare de exersări, mai ales la o vârstă mică. Un exemplu ar putea fi următoarea poezie:

„Pe-o cărare lungă-scurtă

Patru iepuri merg la nuntă (palmele sunt orientate ȋn jos, degetele puţin desfăcute şi ȋndoite pe jumătate; la rostirea versurilor, batem cu vârfurile degetelor ȋn masă)

Şi cum trec un deal şi-o vale

Hop! Le iese lupul ȋn cale (mâinile formează pumnişori cu care lovim pe rând masa)

  • Noroc frate!
  • Noroc frate!
  • Noroc frate!
  • Noroc, frate ȋmpărate! (degetele de la mâna dreaptă salută degetele de la mâna stângă)
  • Salutare! Să trăiţi!

Dar suntem tare grăbiţi!” (cu mâna dreaptă salutăm degetul cel mare de la mâna stângă)

            „Alunelu, alunelu/hai la joc / să ne fie, să ne fie cu noroc…”

            „A-a-a, acum e toamnă, da / E-e-e, plăcută vreme e, / I-i-i veniți copii la vii.         ”

Poveştile

Beneficiile cititului sunt mai bine cunoscute ca oricând. Cititul are rolul de a dezvolta capacitatea de ascultare, ȋnţelegere, de formare a vocabularul activ şi pasiv, de povestire, de ȋnţelegere a oamenilor şi situaţiilor de viaţă, a sentimentelor.

O tehnică eficientă ȋn care menţinem trează atenţia, memoria auditivă şi curiozitatea copilului este aceea ȋn care noi citim un paragraf dintr-o anumită poveste care este ȋnsoţită de imagini, iar apoi putem cere să povestească ce anume a ȋnţeles.

Adela Muntean
Specialist Logoped și
Psiholog Clinician

Scroll to Top