Importanța și funcțiile psihologului

Cuprins

În scurtul parcurs, ca studentă la psihologie (anul III), am remarcat și reținut o serie de ”sarcini” ale psihologului, printre care enumerăm faptul că acesta are rolul de a educa, de a oferi răspunsuri sau sfaturi persoanelor care se află într-o situație de suferință.

Cu toate acestea, psihologia este o știință cu o mare istorie și dezvoltare, funcțiile psihologului fiind variate și cu o importanța deosebită.

Pornind de la ramurile psihologiei, printre care enumerăm: psihologia clinică, psihologia educațională, psihologia socială sau psihologia organizațională, există un singur obiectiv principal: acela de a rezolva problemele legate de comportamentul uman.

Un prim aspect este cel de a oferi încrederea, confortul și suportul atât de necesare clientului, toate acestea împlinind nevoia lui de a nu se simți presat sau chiar chestionat. Crearea unui climat propice are menirea de a “deschide comunicarea” cu clientul, uneori greoaie.

De o mare importanță este alegerea chestionarelor cu care se va lucra, scopul lor fiind de a ne ghida pe noi, specialiștii sau viitorii specialiști, cât mai corect şi precis în descoperirea personalității clientului, astfel alegerea formei de terapie aplicată urmează să fie potrivită clientului, ajungând să fie susținut în procesele de îmbunătățire a calității vieții sale, identificându-și resursele și depășindu-și blocajele.

Consilierea psihologică și psihoterapia se aseamănă, însă nu sunt identice, iar acesta este un aspect extraordinar de important, prima fiind centrată pe rezolvarea unei probleme, pe ceea ce se întâmplă în prezent, însă fară a restructura personalitatea, cum este în cazul psihoterapiei, care presupune un proces de lungă durată, având în vedere și dimensiunea trecutului și a viitorului. O altă diferență este conturată de faptul că psihoterapia este predominant o activitate curativă, în timp ce consilierea psihologică este o activitate de educație, prevenție și dezvoltare.

Societatea în care trăim este în continuă schimbare, ceea ce ne afectează pe toţi într-un mod pozitiv, mai mult sau mai puțin, astfel şi pentru psihologi apare tot timpul câte o provocare, în acest caz de “a înțelege modul în care trăim, simțim și suntem afectați de societate”.

Această funcție este mai mult sau mai puțin recentă în istoria psihologiei și corespunde specialității sociale. Este mai recentă, deoarece psihologia a apărut inițial ca o modalitate de a studia individul și procesele sale mintale. După mai multe studii, specialiștii au realizat că această stare psihică nu există izolat, ci a fost influențată de alte psyches sau de “societate”. De fapt, se crede adesea că societatea este un lucru, iar indivizii sunt altceva în întregime, dar, o mare parte din dezvoltarea tradițională a psihologiei sociale a stat la baza aceastei idei.

Cu toate acestea, există și ramuri ale psihologiei sociale care consideră că societatea nu este nimic altceva decât activitatea colectivă a indivizilor, care prin contribuţa lor nu numai că ne “afectează”, dar în același timp ne şi produce. Aceasta face parte din deliciul curiozităților pe care un psiholog poate să le aibă și să le încerce pentru a le dezvolta sub formă unor teorii și intervenții, pana la nivelul de cercetare.

De altfel, ființa umană se află în trecere pe acest pământ, pentru a iubi, pentru a se bucura, ceea ce uneori are și un caracter de discontinuitate, prin urmare, psihologia este un instrument de înțelegere a ființei umane, obiectivul fiind acela de a favoriza sau de a încuraja această ființă să se dezvolte în condiții pozitive pentru sine.

Una dintre cele mai recente funcții ale psihologului nu este responsabilă doar de înțelegerea și însoțirea (sau chiar “vindecarea”) disconforturilor clientului, ci de înțelegerea și favorizarea bunăstării, extrem de favorabile tuturor vârstelor.

De exemplu, o parte din psihologia umanistă a fost dedicată studierii condițiilor care sunt adecvate dezvoltării noastre, cu scopul de a oferi atât instrumente individuale, cât și coelctive, sociale pentru a o promova.

Mai recent, găsim ramura psihologiei pozitive, în care psihologul are tocmai funcția de a înțelege și de a spori creșterea personală .

O caracteristică de mare importanta a psihologului a fost şi este studierea, descrierea și înțelegerea modului în care funcționează inteligența, raționamentul, planificarea viitoare, memoria, atenția, învățarea, printre alte activități care constituie procesele noastre cognitive.

Prin această înțelegere și propunerile care au fost generate în psihologia cognitivă, psihologul a câștigat o altă funcție: de a crea strategiile necesare pentru a favoriza procesele mai sus menționate. De fapt, cuvântul psihologie înseamnă “studiul psihicului”, iar “psihicul” este un termen care se referă la procesele minții umane. Acestea din urmă pot fi studiate independent de comportament sau în relație cu acesta, cum ar fi cazul unui psiholog cognitiv-comportamental.

Cunoașterea relației dintre comportament și compoziția noastră biologică, adică, să știm cum sunt acțiunile noastre și chiar sentimentele noastre, în conexiunea cu fiziologia noastră sau cu activitatea creierului nostru, conduce psihologul clinician în importanta funcție de a studia și a oferi psihoterapie pentru problematici precum: Alzheimer, schizofrenie, depresie, anxietate și multe alte tulburări.

Atât psihologia, cât și psihoterapia se completează cu psihiatria, cu terapia ocupațională și cu alte metode terapeutice. De exemplu, psihologul poate folosi diverse tehnici de relaxare, învățând clientul cum să pună accent pe procesul de respirație, asigurând astfel un aport de oxigen în creier și mușchi, reglarea bătăilor inimii și stabilizarea tensiunii arteriale.  De asemenea, se recomandă axarea pe activități ludice, cum ar fi terapia prin artă, care necesită atenție, determinând astfel scăderea anxietății, dezvoltarea sau învățarea deprinderilor cu ajutorul cărora clientul poate obține succese, aspecte care contribuie la creșterea stimei de sine.

Se constată în întreaga lume conștientizarea tot mai mare a nevoii ce poate fi saturate de serviciile psihologice ale specialiștilor, iar complexitatea rolului psihologului ne arată cât de importantă este sănătatea mintală şi echilibrul de sine. Cunoașterea acestor lucruri ne poate da curaj să depaşim bariera dogmelor cu care am fost învăţaţi şi să apelam cu uşurinţă şi încredere la un specialist de fiecare dată, contribuind la o societate sănătoasă, cu relații umane solide.

“E o nebunie să urăşti toţi trandafirii pentru că te-a împuns un spin, să-ţi părăseşti toate visurile pentru că unul nu ţi s-a implinit, să renunţi la toate încercările pentru că una ți-a eșuat”. Antonie de Sanint Exupery

Ana Dumitrescu (Geambașu)
Student psihologie, an III

Scroll to Top