Bullying – cauze, efecte și modalități prin care victimele pot gestiona eficient acest fenomen

Cuprins

Bullying-ul este mult mai mult decât o simplă dispută între copii pe terenul de joacă sau un episod de contrazicere între colegi de muncă. Este o realitate omniprezentă care afectează atât copiii, cât și adulții, indiferent de statut social, etnie sau vârstă. În continuare ne-am propus să prezentăm informații despre bullying care îți vor fi de mare ajutor în situația în care te confrunți cu o astfel de situație sau dacă vreodată vei fi martorul unei scene de agresiune. Vom vorbi despre ce e bullying-ul, cum se manifestă, care sunt cauzele acestui comportament negativ, dar și care sunt efectele pe care le produce.

1. Ce înseamnă bullying și când s-a vorbit pentru prima dată despre acest fenomen?

Sursă foto: shutterstock.com

Bullying-ul are o definiție destul de complexă, tocmai pentru a putea fi identificat mai ușor – este un comportament agresiv, repetat și intenționat asupra unei persoane vulnerabile. Această acțiune de intimidare poate fi fizică, verbală sau socială și poate avea loc într-o varietate de medii, de la școli, la locuri de muncă sau comunități. Definiția bullying-ului se referă la un model de comportament negativ care se repetă de-a lungul timpului, cu scopul de a răni, de a intimida sau de a controla o persoană. Bullying-ul este intenționat și folosit în majoritatea cazurilor pentru exercitarea puterii – tocmai din acest motiv, el apare în situațiile în care există un dezechilibru de putere, adică agresorul este mai puternic sau are o influență mai mare decât victima sa. 

Cuvântul ”bullying” este relativ recent, însă acest comportament a fost studiat de-a lungul timpului în diferite culturi și societăți. Termenul a fost folosit pentru prima dată în secolul al XVI-lea și se referă la gesturi de agresiune fizică sau verbală între oameni. Cu toate acestea, conceptul de bullying a evoluat și a început să fie folosit pentru a descrie comportamente repetate de intimidare sau agresiune, mai ales în contexte sociale, cum ar fi școlile sau locurile de muncă. 

Primele cercetări academice asupra bullying-ului au început să fie publicate în anii 1970 și 1980, iar din acea perioadă a început să crească interesul pentru înțelegerea acestui fenomen și a impactului său asupra individului și societății în ansamblu.

2. Tipuri de bullying și cum se manifestă fiecare – informații utile

Sursă foto: shutterstock.com

Există mai multe forme de bullying, iar acestea se diferențiază în funcție de mediul în care au loc și de modul în care se manifestă. În continuare vom discuta despre cele mai comune tipuri de bullying și cum sunt definite ele.

Bullying verbal

Bullying-ul verbal este o formă de agresiune care implică utilizarea cuvintelor sau a limbajului pentru a răni, umili sau intimida o altă persoană. Agresorul poate folosi insulte sau porecle jignitoare pentru a-și răni victima, poate face glume sau comentarii umilitoare la adresa sa sau poate aduce în mod repetat critici nedrepte cu scopul de a-i submina stima de sine. În multe cazuri vorbim chiar și de hărțuire verbală, în care agresorul folosește un limbaj abuziv pentru a-și controla sau intimida victima.

Bullying fizic

Bullying-ul fizic reprezintă utilizarea forței sau a violenței pentru a răni, intimida sau controla o altă persoană. În astfel de situații, agresorul poate lovi pentru a produce durere sau vătămare fizică, poate folosi forța fizică pentru a determina victima să facă ceva împotriva voinței sale, poate distruge proprietatea victimei cu scopul de a provoca daune materiale sau poate folosi amenințările și forța pentru a obține bani sau alte bunuri într-o mod nelegitim. 

Bullying social

Dacă te întrebi ce este bullying-ul social, răspunsul este unul simplu: izolarea, excluderea sau manipularea relațiilor sociale ale unei persoane în scopul de a o umili, de a o controla sau de a-i provoca suferință emoțională. Întâlnim această formă de bullying mai ales în rândul adulților, sub diverse forme. Spre exemplu, colegii de muncă exclud o persoană din diferite activități sau evenimente cu scopul de a o marginaliza. Un alt exemplu de bullying social este atunci când agresorii răspândesc zvonuri despre victima lor în mediul social pentru a compromite reputația acesteia. Manipularea relațiilor sociale și umilirea în public reprezintă alte forme de bullying social.

Bullying online

Bullying-ul online, cunoscut și sub numele de cyberbullying, este caracterizat prin utilizarea internetului, rețelelor de socializare sau altor mijloace electronice pentru a intimida, hărțui sau răni o altă persoană. Publicarea sau distribuirea de informații personale sau false despre o persoană fără permisiunea acesteia, monitorizarea constantă și agresivă a activităților online (fenomenul numit și ”cyberstalking”) sau modificarea imaginilor sau conținutului digital cu scopul de a compromite reputația sau intimitatea sa reprezintă doar câteva exemple de bullying în mediul online.

Bullying sexual

Bullying-ul sexual implică comportamente sau acțiuni de natură sexuală care sunt utilizate pentru a intimida sau hărțui o altă persoană. În această categorie intră comentariile cu conținut sexual, glumele ofensatoare sau propunerile indecente, atingerile sau contactele fizice nepotrivite precum și utilizarea relațiilor sexuale pentru a exclude sau manipula o altă persoană într-un mediul social sau profesional.

Bullying rasial

Bullying-ul rasial are la bază caracteristicile legate de rasă, etnie sau origine culturală. În astfel de situații, persoanele agresoare fac comentarii sau glume ofensive, discriminatorii sau stereotipice legate de rasa sau etnia victimei. Insultele sau poreclele jignitoare, excluderea socială și hărțuirea verbală sau fizică pe criterii rasiale fac parte tot din această categorie de bullying.

3. Cauzele bullying-ului – care sunt factorii care stau la baza acestui comportament?

Sursă foto: shutterstock.com

La baza unul astfel de comportament pot sta mai multe cauze. Spre exemplu, uneori, agresorii pot avea trăsături individuale care îi predispun la agresivitate, cum ar fi lipsa empatiei, impulsivitatea sau dificultățile de reglare a emoțiilor. De asemenea, unele probleme de sănătate mentală, cum ar fi tulburările de comportament sau personalitate, pot contribui la  dezvoltarea unor astfel de comportamente agresive. Există și medii care permit sau tolerează comportamentele nepotrivite care pot duce ulterior la apariția bullying-ului. Deși pare greu de crezut, în unele școli sau locuri de muncă există chiar o cultură a violenței sau a supremației care pot facilita acțiunile de intimidare sau hărțuire. Lipsa supravegherii sau intervenției din partea adulților în situațiile de bullying poate permite comportamentelor agresive să continue și să escaladeze.

Și factorii sociali joacă un rol important în dezvoltarea fenomenului de bullying. Anumite dinamici sociale, cum ar fi inegalitatea de putere, discriminarea sau marginalizarea, pot contribui la apariția bullying-ului, deoarece agresorii pot folosi aceste diferențe pentru a-și exercita controlul sau puterea asupra altora. Unele persoane pot recurge la comportamente de bullying ca mecanism de adaptare la stres sau traume personale, folosind agresiunea pentru a-și elibera sau exprima emoțiile negative.

Este important de precizat faptul că de multe ori, bullying-ul este rezultatul unor interacțiuni complexe între aceste cauze. Nu se poate afirma că o persoană manifestă un comportament agresiv doar din cauza factorilor individuali sau a celor sociali.

4. Efectele bullying-ului – care sunt implicațiile asupra sănătății mintale și vieții sociale?

Sursă foto: shutterstock.com

Bullying-ul poate avea un impact semnificativ în primul rând asupra sănătății mintale a victimelor. Dacă hărțuirea se întinde pe o durată mare de timp, victimele pot ajunge chiar în pragul depresiei și anxietății. Acestea se pot simți copleșite de sentimente de tristețe sau neliniște din cauza stresului și a fricii asociate cu bullying-ul constant. În situațiile extrem de grave, unele victime pot începe să aibă gânduri suicidale sau chiar să încerce să se rănească.

Fenomenul de bullying poate afecta și stima de sine a unei persoane, ducând la sentimente profunde de neîncredere în propriile forțe. O persoană care este supusă zilnic bullying-ului poate începe să se vadă într-o lumină negativă și deloc demnă de iubire sau respect. 

Unele persoane care sunt victime ale bullying-ului pot dezvolta tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia nervoasă sau bulimia, ca răspuns la stresul și anxietatea asociate cu hărțuirea și presiunea de a se conforma unor standarde de frumusețe sau de greutate. Bullying-ul poate duce la stres cronic, insomnie, oboseală și alte probleme fizice. Unele victime pot experimenta dureri de cap, dureri de stomac sau alte simptome fizice ca urmare a stresului și anxietății asociate cu bullying-ul. Experiențele de acest tip pot crea traume emoționale care pot persista pe termen lung și pot afecta capacitatea unei persoane de a funcționa în viața de zi cu zi. Victimele pot experimenta coșmaruri și alte simptome asociate cu tulburările de stres post-traumatic. 

În cazul copiilor, efectele se pot vedea în comportamentul victimei și în performanțele școlare. Copiii și adolescenții care se regăsesc în postura de victimă pot prezenta schimbări în comportament, cum ar fi izolarea socială sau absentarea. Ca urmare a acestor efecte, performanța școlară scade, apărând dificultățile în concentrare și învățare.

5. Bullying în școli – ce modalități de combatere a agresivității există?

Sursă foto: shutterstock.com

Bullying-ul este un fenomen răspândit în școlile din România. Un studiu publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 2022 arată că un procent de 24% din fete și 26% din băieți sunt victime ale hărțuirii de cel puțin câteva ori pe lună. Un climat școlar negativ, caracterizat prin lipsa de respect, toleranță și suport între elevi și cadrele didactice, poate crea un mediu propice pentru apariția bullying-ului. Diferențele individuale, cum ar fi aspectul fizic, originea etnică sau apartenența la grupuri minoritare, pot crește riscul de a deveni victima bullying-ului într-un mediu în care diversitatea nu este valorizată sau respectată. Iată câteva exemple de bullying în școli: ridiculizarea sau insultarea unui elev pentru aspectul său fizic sau alte caracteristici personale, împingerea sau lovirea unui elev de către colegii săi, excluderea din grupurile de colegi pe criterii discriminatorii etc.

Combaterea bullying-ului în școli necesită o abordare cuprinzătoare care implică atât prevenirea, cât și intervenția în situații în care se manifestă. În școlile în care există multe cazuri de acest tip, ar trebui să se implementeze politici și proceduri clare și eficiente pentru prevenirea unor astfel de acțiuni. Educația și conștientizarea reprezintă cheia în prevenirea acestui fenomen. Școlile ar trebui să ofere programe educaționale care să abordeze impactul negativ al bullying-ului și să promoveze comportamentele pozitive și respectuoase. Promovarea unei culturi a respectului și incluziunii, în care toți elevii se simt acceptați și apreciați, poate ajuta în acest sens. 

Cadrele didactice ar trebui să fie vigilente și să intervină prompt în situații de bullying. Este important ca victimele să primească sprijin și protecție, iar agresorii să fie trași la răspundere pentru comportamentul lor. Școlile pot colabora cu diverse centre sau psihologi care oferă ședințe de terapie cognitiv comportamentală, în special pentru victime. Astfel de ședințe ajută la gestionarea emoțiilor intense asociate cu bullying-ul, la creșterea încrederii în sine și la promovarea relațiilor sociale pozitive. În cazul agresorilor, terapia ABA poate fi soluția optimă pentru că se concentrează pe modificarea comportamentelor problematice prin intermediul unor tehnici specifice.

Un rol activ și semnificativ în prevenirea bullying-ului îl joacă și părinții. Aceștia ar trebui să încurajeze comunicarea deschisă cu copii lor și discuțiile despre experiențele școlare. Părinții ar trebui să fie implicați activ în viața școlară a copiilor lor și să stabilească o relație de colaborare cu cadrele didactice și personalul școlii. Participarea la întâlniri cu părinții, evenimente școlare și comitetele de siguranță școlară poate oferi părinților oportunități de a împărtăși îngrijorările lor și de a contribui la eforturile școlii de combatere a bullying-ului. Părinții trebuie să discute cu copiii despre acest fenomen, să le explice ce înseamnă bullying în școli, care sunt semnele acestuia și ce pot face cei mici în cazul în care sunt martori sau chiar victime ale unor astfel de comportamente agresive. Este important ca părinții să ofere sprijin copiilor și să le reamintească că nu sunt singuri.

6. Ce este bullying-ul la adulți și în ce contexte poate apărea?

Sursă foto: shutterstock.com

Bullying-ul la adulți este la fel de răspândit ca în cazul copiilor și adolescenților, însă diferă mediul în care acest fenomen se manifestă. De cele mai multe ori, bullying-ul se remarcă la locul de muncă și implică comportamente precum intimidare, critici constante, chiar și hărțuire. Acest fenomen poate afecta sănătatea mentală și emoțională a angajaților și poate duce la scăderea productivității și satisfacției la locul de muncă. Bullying-ul online sau cyberbullying-ul poate afecta inclusiv adulții și poate implica comportamente precum insultele, amenințările sau răspândirea de informații false și jignitoare pe platforme de socializare. 

În general, bullying-ul în cazul adulților poate fi la fel de dăunător și de stresant ca și bullying-ul întâlnit în rândul copiilor și adolescenților. Este important ca adulții să fie conștienți de existența acestui fenomen și să se simtă încurajați să raporteze comportamentele abuzive sau hărțuitoare și să caute sprijin din partea profesioniștilor sau a altor persoane de încredere. Și adulții pot opta pentru ședințe de terapie sau chiar la consiliere de dezvoltare personală, dacă simt că stima de sine le-a fost afectată în urma acestor acțiuni de bullying.

În concluzie, bullying-ul rămâne un fenomen îngrijorător în societatea noastră, care nu poate fi ignorat. Combaterea bullying-ului este o responsabilitate pe care o împărtășim cu toții, indiferent dacă ne aflăm în postura unui părinte, copil sau adult care se confruntă zi de zi cu astfel de comportamente agresive. Prin confruntarea agresorilor, luarea de măsuri proactive și promovarea respectului, empatiei și incluziunii, putem face primii pași către o societate în care bullying-ul nu își va mai găsi locul.

Referințe:

  1. https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1111/spc3.12266.
  2. https://sci-hub.se/https://doi.org/10.1037/a0038928
  3. https://www.oecd.org/publication/pisa-2022-results/country-notes/romania-cfe329e8/

Ștefania Zorcă

Scroll to Top